duminică, 28 septembrie 2008

Acoperă-mi inima cu ceva

26 de comentarii:

motanes spunea...

:( :)

Garfield spunea...

exact ce aveam nevoie:) multumesc de surpriza

innuenda spunea...

Mă bucur că am putut fi de folos, Garfield!:)

Motanes, ăla e râsu'-plânsu' înţeleg!

DoDu spunea...

Cantecul asta e e cantat de un cantaret roman, eu asa cred.

Marian S. spunea...

Doar citeva zile si urmeaza Anda Calugareanu: Iarna ninge cu ochi mari / peste codrii seculari...

innuenda spunea...

:)) Marian, nu e rea ideea! Sau tot Alifantis cu : te uită cum ninge decemmmbreee....pe geamuri iubito priveşte....:)))

Dodu, hai că până să pleci e imposibil să nu-l fi cunoscut pe Nicu Alifantis! Adică muzica lui...

buburuza75 spunea...

Da' mai lasati-ma cu toamna voastra ca mi se inmoaie frunza de la o vreme. Despre veselie nu aveti nimic doamna?

innuenda spunea...

Doamnă, aici e pentru bloguri filosofice. Şi se ştie că filosofii sunt oameni îngânduraţi! Pentru bloguri vesele, apăsaţi tasta P (de la pisicot)!:))))

Pisicot spunea...

Innu, nu zice, că Pisicot-cel-roşcat s-a dat pe întrebări existenţiale lately. Nu triste, da' tare existenţiale :P

Marian S. spunea...

Din ``Decembre`` mie imi plac mai ales urmatoarele:
... eu nu ma mai duc azi acasa...
... mai spune s-aduca si ceaiul...

innuenda spunea...

Mie-mi place aia cu "nu râde, citeşte-nainte!"

hadean spunea...

ascuţite până la nori?

innuenda spunea...

:)) Deci Adi, mărimea contează sau ce, forma?!? :))

hadean spunea...

eu am intrebat primul...:-))

innuenda spunea...

:))Ah, nu era o întrebare retorică?
Să răspund?

Nu ne plac aripile ascuţite, preferăm rotunjite!:))Şi nici nu trebuie să fie până la nori. Important e să dea de Nirvana.:-)

ilinca dima spunea...

mie'mi place mai tare "nu ma'ntreba nimic in noaptea asta"

innuenda spunea...

Ilincuţa. eee, păi dacă o luăm per toate cântecele lui Alifantis, mie-mi place cu tot cu Nichita, asta:

Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odăii erau
neliniştiţi, sub desene în cretă.
Sufletele noastre dansau
nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,
plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai ştiam unde-mi
lăsasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,
cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
niciodată-acea lună-a lui Marte.

hadean spunea...

bun raspuns:-)

innuenda spunea...

Şi unde mai pui că şi răspunsul pentru ilinca se încadrează: aripi, nori...:)

ilinca dima spunea...

daca e s'o l'om cu toate cantecele lu alifantis mie cel mai tare'mi place umbra

alina spunea...

Na, că la mine e primăvară. Ploaie în luna lui marte?? Aveeemmm ... chit că aici îi spune septembrie.

innuenda spunea...

Da' mansarde estem?:-)

alina spunea...

estem și d-alea. mai puține, da' se găsește, în caz de nevoie. :))

buburuza75 spunea...

La mine s-a uzat p-ul... Şi cum mă trimiţi la plimbare de pe blogul tău, mă duc să-mi fac rost de un p nou.

Omul antipod spunea...

cred ca Alifantis e unul dintre motivele pentru care imi place asa mult toamna..

innuenda spunea...

Alina, aşa se întâmplă când umpleţi casa cu dormitoare pentru copii!Da' merită!:D

Bubu, nu te trimit, doamnă, la plimbare! Stai aici şi plângi!:))

Omule antipod, ori aşa, ori Nicu Alifantis ne place graţie toamnei!:))) Important este că ne plac.:-)