vineri, 10 octombrie 2008

Ei, sufletu'!

Dacă există vreun cuvânt în faţa căruia să mă închin cu mai multă evlavie, acela este “suflet”. Nu, nu mă închin la marginile lui de hârtie sau de consoane. Nu materialul acestui cuvânt, dacă un cuvânt poate fi cumva material, nu rostirea lui, nu învelişul lui de sunet mă cutremură. Ci ceea ce-l umple. Este în cuvântul ăsta un cer senin încărcat de stele care se vad zi şi noapte. Este acolo tot ce mă mişcă, tot ce apăr. În faţa niciunui alt lucru nu mă predau cu atâta încredere.

În lumea asta, unde răutatea face carieră, uneori, se întâmplă să cunosc oameni de suflet. Fugar. Fără să ne premedităm întâlnirea. Dar când se întâmplă, prin fiecare gest şi prin fiecare silabă, otgoane de mătase mă trag spre ţărmul acestora.

Fiecare respiraţie de-a lor mă atinge profund. Fiecare privire pe care mi-o privesc e o fereastră spre mine. Sinele lor profund e o colivie deschisă în care sufletul meu se bagă de bunăvoie. O pajişte de un verde nesfârşit pe care spiritul îmi aleargă bezmetic şi cu picioarele goale. O vacanţă.

Cum fac oamenii să aibă suflet? Nu ştiu. Intuiesc doar că nicio strădanie nu ne va scoate sufletul în haină nouă, decât coborârea în bernă a urii. Iubirea face sufletul să fie nemuritor şi să reziste putreziciunii din jur, intact, ca o mână de sfânt.

Un mare artist pop, Andy Warholl, i-a făcut cadou lui Jim Morrison un telefon de aur. Un fel de linie directă cu Dumnezeu. Jim Morrison l-a dăruit, la rându-i, unui cerşetor. Dacă aş primi eu telefonul acela l-aş face public. Şi ar merge numai cu monezi de la Fontana di Trevi.

23 de comentarii:

Marian S. spunea...

De ce oare sunt eu primul care citeste articolul ? Eram pe aici, prin preajma ? Deocamdata doar ma bag in seama, am sa revin cu un comentariu ceva mai elaborat.
Acesta este un articol la care nu voi mai raspunde in gluma.

Audrey spunea...

Dar tu chiar ai timp sa citesti toate blogurile pe care le-ai pus in lista?
Cand mai muncesti? :-)
Eu de la o vreme m-am retras din blogosfera, nu mai am chef sa citesc, sa scriu, mi se pare ca avem prea putin timp ca sa-l mai irosim cu vietile si povestile altora...
Poate e doar o faza.

jane spunea...

eu cred ca frica e cea care acopera sufletul, ca antonim al iubirii.

Dorian spunea...

Frica e antonim al iubirii, dar ce-i cu asta? Eu cred ca articolul nu atinge deloc problema sufletului si nici nu cred ca intentioneaza, mai degraba e o provocare lasata comentacilor.
Desigur ca as avea si eu ceva de spus, ca toata lumea care poseda un suflet sau, cel putin, are impresia, dar acum sunt suparat pe tagma avocatilor si astept sa-mi treaca de la sine

motanes spunea...

marian s., ieri, Innuenda a avut 120 de cititori (conform Trafic.ro) Şi n-a avut 120 de comentarii. Faptul că că ai lăsat primul comentariul nu înseamnă că ai fost primul cititor.

Deci...atât.

Innuenda, la fel ca şi marian s., m-am băgat şi eu în seamă, dar pe mine nu mă duce mintea să revin cu un comentariu mai elaborat.

innuenda spunea...

Marian, eu mă bucur când aflu că mă citeşte cineva. Ba chiar intru cu emoţie, de fiecare dată, pe comentarii, ca să văd cine "m-a mai citit" (apropo de cât de plastică e limba română!:). Aştept cu interes comentariul cel elaborat!

Audrey, mă recunosc învinsă. Numai prin rotaţie îi mai citesc şi nu doar pe ei. Oh, nu de muncă mi-e că nu mai am timp, ci de distracţie! De muncit muncesc cvasipermanent. Până mi se pune ceaţă pe ochi şi dau să pic de pe scaun, precum bebecii de pe camera de râs(nu exagerez deloc când spun asta, prietenii din lumea reală ştiu că mi s-a întâmplat recent!:))
Ăsta-i blestemul avocaţilor!
Ceea ce nu mai reuşesc să fac este să mă distrez. Dar blogurile îmi oferă momente de relaxare şi meditaţie.

Jane, e interesant ce spui tu. Deşi sufletul meu iubeşte, are curaj şi se teme. Frica îmi pare mai degrabă o temniţă a iubirii, o limitare a ei şi a sufletului care ar trebui să o poarte. O să mă mai gândesc la asta cu frica vs. iubirea.

Dorian, sufletul atinge orice. Articolul, sufletu'!:D
Dar dacă provoacă la ceva, la orice temă de mediaţie, eu mă declar mulţumită. Pe de altă parte, desigur, aş fi putut să vă spun că azi m-am îmbrăcat într-un deux-pieces sobru, ca să-mi intimidez un adversar şi am îndrăznit la o plăcintă cu mere şi scorţişoară!:)

Motanes, trafic.ro nu recunoaşte, dar unii mă citesc chiar de mai multe ori! De pildă eu, mama...:D
Te aştept şi pe tine cu un comentariu mai elaborat. Hai că poţi! Mai ales când vine vorba de suflet!:)

grecoaica spunea...

Daca uneori m-ai intreba ce mi-as dori cel mai mult sa fiu, ti-as raspunde ca nu mi-as dori sa fiu decat ceea ce sunt; adica om...mai precis femeie. Si atunci vei intreba de ce? Simplu... toate comorile ascunse si nevazute ale acestui univers nu le gasesti decat intr-un suflet de femeie...Din el iti extragi seva vietii, din el aduni tot ce-I mai pretios, si in el te vei si intoarce...Mama a celor trei universuri, ea iti daruieste nu numai sufletul ci chiar si viata ei...De ce ii renegi dreptul la a te iubi? De ce te sperie acest act de sacrificiu si renuntare? Lacrimile ei nu sunt decat mici picaturi din oceanul iubirii, ocean ce nu se releva decat celor ce au inteles ca drumul spre dasavarsirea propriului spirit se afla in femeia de alaturi; fiica, mama, iubita, toate la un loc nu alcatuiesc decat un integ...acela al dumnezeirii...
Oana Ciulei - Suflet de femeie

M.G. spunea...

Vai! M-a tulburat exprimarea grecoaicei: "nu mi-aş dori să fiu decât ceea ce sunt; adică om...mai precis femeie". Oare ar putea spune cineva: "nu mi-aş dori să fiu decât ceea ce nu sunt; adică leu... mai precis mascul" Şi atunci vei întreba de ce? Simplu... toate comorile ascunse şi nevăzute ale acestui univers nu le găseşti decât în sufletul unui bărbat care se zbate sincer pentru o femeie, coborând din vârful zenitului pe oul genunchiului ca să ajungă la ea, chiar şi-atunci când ea, ah!, doar EA nu e mai mult decât o femeie decăzută...

innuenda spunea...

Grecoaica, sensibil fragmentul!:)
Grecoaica şi M.G, asta este de-a dreptul comunicare!:)

Numai ca M.G Hammer, vezi că nu ai fost foarte atent. Grecoaica a precizat ca este vorba despre un citat:
Dar chiar şi aşa m-ai impresionat cu: "sufletul unui bărbat care se zbate sincer pentru o femeie, coborând din vârful zenitului pe oul genunchiului ca să ajungă la ea, chiar şi-atunci când ea, ah!, doar EA nu e mai mult decât o femeie decăzută..."

M.G. spunea...

Am observat că e citat, numai că încă nu-mi dau seama unde începe şi unde se termină. Cred că trebuie să o contactăm (urgent) pe grecoaica...

innuenda spunea...

Hmmm, ticălos mic! Ţi-ai găsit o nouă jucărie preferată!? Ai iertat-o pe Andreea Molocea?
Grecoaico, păzea!:)

deyu spunea...

Cum am mai spus cuiva , cosul mereu va avea si mere stricate. important e sa le gustam noi pe cele sanatoase.Si daca , ne permite situatia si propriul suflet , sa curatam partea stricata.

grecoaica spunea...

motanes, are o vorba : "daca nu iti place sa inghiti, scuipa!" nu iti place ce citesti, nu citi! asta am simtit eu sa postez atunci cand innu a facut referire la suflet. Cat priveste citatul si "ghilimeaua" cred ca esti satul (m.g.) de a ta! In rest, eu nu sunt jucaria nimanui! Gonflabile se gasesc acu' la tot pasul! "Succesuri!"

grecoaica spunea...

Singurateca ea mă asteapta să-i vin acasa,
In lipsa mea ea se gindeste numai la mine,
ea cea mai draga si cea mai aleasa
dintre roabele sublime.

Ei i se face rău de singuratate
ea sta si spala tot timpul podeaua
până o face de paisprezece carate
si tocmai să calce pe dinsa licheaua.

Ea spala zidul casei cu mâna ei
si atirna pe dinsul tablouri
ca să se bucure derbedeul, e-hei
cazut de la usa-n ecouri.

"Ea isi asteapta barbatul betiv
Ca să-i vina acasa
si degetele albe si le misca lasciv
pentru ceafa lui cea frumoasa.

Pregatindu-i-le de dezbatat
ea tine în boluri si zeama acra,
parul lung si negru si-l intinde de la usa spre pat
să nu greseasca barbatul niciodata
drumul predestinat." pentru "masculi" N.Stanescu

M.G. spunea...

Aha, deci aşa se vede lumea prin ochii grecoaicei: femeia – roaba sublimă, bărbatul – licheaua. Dar e mai probabil că asta e lumea grecoaicei, că eu nu o văd aşa. Trist. Ce lume!

Marian S. spunea...

@ motanes
Omule, tu chiar nu vezi ca esti ridicol ? Uite ca mi-ai stricat pofta de scris. Din fericire mi-ai stricat si pofta de mincare si pentru asta te iert fiindca reprezinta o fapta buna vizavi de eforturile mele de a slabi.

grecoaica spunea...

@ m.g. Lumea mea e mult mai frumoasa! Dar nu mi-a placut sa vad barbatii pe piedestalul ala al tau!Vad ca esti un luptator al masculilor. Sa sti ca exista si uscaturi! Sa ma fereasca Dumnezeu de ele ca pana acum!

innuenda spunea...

Marian, motanes, m.g, grecoaica nu-i aşa că nu avem motive să ne luăm de gulerul sufletului şi să dăm cu noi de pământ?:D Relax my friends!Altfel încep să mă gândesc la un program cu steluţe aurii şi cu bile negre!:)))

motanes spunea...

Mariane, n-am chef de tine la ora asta. Aşa că mai bine te duci să măncânci. Ar fi cel mai inteligent lucru pe care l-ai putea face! Şi în felul ăsta ai putea şi rămâne supărat pe mine, lucru care te-ar scăpa de obligaţia de a te oftica din nou că ţi-am pronunţat numele.

Dar pentru curiozitate publicului, ia explică tu cum ţi-am speriat eu comentariul ăla elaborat!

Foloseşte cuvintele tale!
...............................

Innuenda, lasă-ne cu cenzura, că n-am înjurat nimeni pe aici. Din polemică se naşte progresul. Ce naiba?! :P

"Gulerul sufletului" zici?! Fii mai explicită, că marian s. ar putea să nu înţeleagă, mai ales că, zice el: "Acesta este un articol la care nu voi mai raspunde in gluma."

innuenda spunea...

Bine, fie, dar pistoalele nu le aduc eu!:D
Deci e liber la certuri! Care vă aveţi ca fraţii vitregi, puneţi de-un măr otrăvit împărţit frăţeşte! :)

(la pariu că acum nimeni nu se va mai ciondăni cu nimeni? Că aşa se întâmplă, de obicei)

Motanes spunea...

Nu mă prind în rămăşag. E o perioadă în care pierd.

Omul antipod spunea...

"Cum fac oamenii să aibă suflet? Nu ştiu."
frumos ai intrebat. pentru ca asta inseamna ca exista o categorie mica dintre oamenii fara suflet care isi doresc si fac lucruri ca sa il capete.
si ma gandeam eu: ce fac cei care n-au suflet? ca raman destui oameni si de felul asta..
si nu ii intereseaza foarte mult ce "eforturi" necesita dobandirea unuia.

innuenda spunea...

Bine faci, motanes!

Omule de la antipozi, dacă nu ai avut niciodată, nu ştii ce pierzi! Aşa că eu nu-i plâng pe aceştia!