luni, 17 august 2009

Metastazele indiferenței sociale

Am văzut astăzi documentarul Șocanta Franță. Nu avea regizor, nici premii luate pe la festivaluri. Era doar realitate crudă surprinsă de ochiul rece al tehnicii, acolo unde ochiul cald al omului stătuse strâns închis, de teamă.

Am găsit această mărturie video cutremurătoare, dezolantă, revoltătoare la fotozaharia care a preluat-o de la soirs.
E despre semnalmentele unei lumi bolnave de frică. Ale unei umanități decrepite. Ale unei societăți care moare-n chinurile metastazante ale indiferenței generalizate.

Instinctul de conservare al individului uman nu se mai închină niciunei valori care să-l deosebească de animal. Lumea oamenilor se descompune în foamea și frica primordiale. Nu ne rămâne decât să ne mâncăm între noi și apoi să ridicăm din umeri precum șoferul din imagine: ”Ce-aș fi putut face?!?”.

22 de comentarii:

pantacruel spunea...

si eu care ziceam ca trebuie sa scap intr-o buna zi de cacatul asta de tara si sa plec afara...

intodeauna am fost impotriva masurilor extreme, insa cred ca e nevoie de reintroducerea pedepsei cu moartea! (chiar pt astfel de jafuri)
doar asa mai putem iesi din cosmarul asta insapaimantator

innuenda spunea...

Suntem o lume de sălbatici, nicio măsură nu e ”prea radicală”.

Dar șoferul ăla părea să aibă un telefon.
De ce l-a folosit doar la final?!
De ce nu a închis ușile de prima dată după ce au coborât maimuțele aurolace magrebiene, ca să nu mai poată urca iar și apoi de ce nu s-a sculat de la locul lui să imobilizeze, dimpreună cu restul pasagerilor din autobuz, maimuța rămasă înăuntru?!

Dacă erau în haită era mai greu să-i pună la punct unul singur. Nu ați văzut ce a pățit băiatul care a încercat să-l oprească pe un agresor? Și-a luat și el 2 pumni în barbă, dimpreună cu revoltătoarele ”fente” a la golanul de cartier cu umor.

Unde să emigrezi, frate? Homo homini lupus.

Marian S. spunea...

Bucuresti = Micul Paris sau Paris = Marele Bucuresti ?

loristiuj spunea...

wow! s-a strâns pielea pe mine...

din păcate, cretini sunt peste tot! :-(

innuenda spunea...

Marian, either way!

Lori,nu poți, nu ai cum să rămâi de piatră la așa o grozăvie. Un adolescent absolut nevinovat, aproape omorât în bătaie pentru nimic...de plăcere.
Nu pot să-ți spun cât de revoltată am fost și eu.

motanes spunea...

În numele libertăţii şi antidiscriminării nu vom mai avea curaj să ieşim pe stradă. De aceea trebuie să fiu de acord cu pantacruel că foţei nu-i poţi răspunde decât printr-o forţă mai mare.

Astfel de nenorociţi nu vor fi aduşi pe brazdă cu seminarii şi pliante de milioane de euro din fonduri europene.

innuenda spunea...

Apropo de prima parte a mesajului tău,motanes, Pascal Bruckner dezvoltă subiectul în cartea lui, Tirania penitenței.

Acolo critică tendința Europei de a-și pune cenușă-n cap pentru vini diverse, trecute sau prezente, care -chipurile- ar scuza teroriștii, de exemplu.

Tot el pomenește acolo și de atitudinea muuultor europeni, care, după 9/11 au spus că americanii și-au meritat-o, pentru că au cules ceea ce au semănat prin politica lor externă.

Mă rog, asta în ideea că li s-ar putea găsi, la limită, și personajelor negative din prezenta înregistrare video, ceva rațiuni ale urii față de francezi.

Generalul spunea...

Mda, oribil. Acum, draga Innu, ma intreb sincer: Ce am fi facut noi daca eram in acel autobuz? Eu, tu, noi. Eu nu indraznesc sa afirm ca saream in apararea cuiva. Si nu din lasitate.

E grav si trist. Ar trebui identificati. Ca de aia au camere in autobuze si orice supraveghere video e justificata prin celebra expresie "pentru siguranta dvs".

Oribil, pur si simplu...

innuenda spunea...

Da, știu, Generale. Ai dreptate. Asta este și mai oribil. Faptul că, dacă mă întreb ce aș fi făcut eu, ca pasager, nu am răspunsul. Nu știu, orice e posibil. Aș fi fost lașă, coborând la prima și nu mi-aș fi iertat-o ulterior sau aș fi fost eroină și m-ar fi omorât ăia. Habar n-am.

Dar dacă aș fi avut pistol, știu că trăgeam.

alina spunea...

Asa ceva nu s-ar intampla niciodata aici. Pot baga mana-n foc! Brrr ... ce bine ca sunt aici, atat mai pot zice.

Carlitos spunea...

:( Mi s-a facut rau.

Eu am intervenit o singura data, in apararea prietenului meu, care a fost batut in mijlocul strazii, in vazul oamenilor, de o banda de cartier, fiind o rafuiala mai veche intre ei... M-am pus peste el, pe jos, ca-n filme, tipand si plangand sa nu-l mai loveasca. Mizam pe faptul ca sunt umani, ca nu vor lovi o femeie, ca isi vor infrana violenta. M-am inselat. M-au lovit cu picioarele si pumnii, la gramada cu prietenul meu, pana cand unul dintre ei m-a tarat de acolo, tragandu-ma de haine, pe jos, ca pe o carpa. Am avut coaste fracturate si vanatai pe tot corpul, dar socul psihic a fost de 10 ori mai urat.

Am umblat aproape 2 ani cu pistol cu aer comprimat la mine. Nu de teama! Cat din ura, din frustrarea ca intr-o anumita situatie, cand forta mea fizica e mai mica decat a altcuiva, n-as avea nicio sansa reala de a ma apara!

Nici acum, dupa 8 ani, nu pot privi pasiva scene reale de violenta intre oameni, simt ca-mi pierd controlul, mi se taie genuncii, simt ca nu ma pot controla. Eu as ucide cu sange rece pe oricine mi-ar pica in mana, daca as avea o "arma" cu care sa fac asta. As trage cu pistolul fara regrete, as injunghia sau as da cu un obiect dur in moalele capului, cu riscul de a-mi pierde libertatea.

Carlitos spunea...

Inca ceva, apropos de titlul postului tau: eu as cataloga acest tipar de comportament mai degraba ca fiind teama, decat indiferenta...

Exceptand soferul, care la randul lui poate se temea pentru siguranta sa proprie in oricare din zilele urmatoare, cred ca toti ceilalti s-au rugat in gand, sub masca unei aparente indiferente, sa nu fie si ei loviti sau agresati...

Si habar n-am daca si la ei (francezi sau alte natii) e la fel), dar mie cel mai teama mi-e de ineficienta interventiei politiei, de lacunele legii - care lasa in libertate toti infractorii si criminalii, de intarzierea cu care apare politia - moment in care poti fi deja injunghiat sau ucis de minute bune... tot tot ceea ce "sistemul" ar trebui sa faca pentru protectia mea ca cetatean. Si nu face.

innuenda spunea...

Alina, ferice de tine. Înseamnă că orice ar fi diferit la antipozi, funcționează cum trebuie.

Carlitos, îngrozitor ce-mi spui tu că ai trăit. Și da, înțeleg revolta dusă până la a lua măsuri drastice ca să înceteze violența fizică asupra cuiva. Nu poți asista cum este omorât un om, fără să faci ceva, dacă ai mijloace.

Da, carlitos, dacă analizăm, e mai mult paralizarea (de frică)reacției, decât lipsa ei. Dar din afară se vede doar indiferența, lipsa reacției. Frica ce o paralizează este doar în sufletul fiecăruia. Putem doar să o intuim.

Pare un act de indiferență să-ți spui ”bine că nu m-a luat pe mine” și să asiști, fără să spui/faci nimic, cum îl omoară pe cel de alături.

Ghem spunea...

uff..si eu aveam de gand sa ma duc in paris cat de curand.acum..nush ce sa mai zic..

innuenda spunea...

Să te duci!:) N-o fi dracu atât de negru, încât să nu-ți mai placă Parisul!:)

Există, desigur, și varianta să mergi în Australia unde, zice Alina, nu există riscuri de natura asta. Dar acolo te poate înțepa vreun păianjen normal. Plus că-s alte costuri.

alina spunea...

Deci eu cand ziceam ca aici nu-i posibil, ma refeream la reactia sociala, da? Aici inca mai exista notiunea de aproapele tau, ca om. A fost chiar un caz in care soferul unui autobuz a oprit, tocmai pt a apara victima unei astfel de scene, a sarit in ajutor si a chemat politia, care in cele din urma i-a arestat pe agresori.
Cretini normal ca sunt peste tot, important e, asa cum ai sesizat si tu, Innuenda, sa nu devenim indiferenti, abia atunci suntem, cu totii, victimele lor.

Carlitos - absolut ingrozitor ce ti s-a intamplat si-ti inteleg perfect reactia. Si de atunci, si de acum. Esti constienta insa ca solutia nu e sa-i impuscam pe toti. Unii sunt, la randul lor, niste victime. :(

innuenda spunea...

Știu, alina...E mare lucru unde mai supraviețuiește câte ceva din ce reprezenta umanitatea. Ne abrutizăm, zău așa!
Eu, ca și carlitos, aș face tir de trageri pentru astfel de brute.D

Să mă ierte, Dumnezeu, că e păcat să gândesc așa. Dar uneori, când nu mai ai argumente, te gândești la exterminare.
Așa cum o să facă, probabil, și...Bătrânul cât de curând!:P

Pac, o calamitate naturală și o să se aude numai Pink Floyd cu This is the end, my friend...:)

(hihihi, mi-am descoperit dimensiunea escatologică,păzea!)

Ghem spunea...

poi na. stiu si eu? tocmai imi povesteau niste prietene cum ca nu ar trebui sa circul cu mijloacele de transport in comun dupa 21:30 - 22:00. acum am vazut si filmuletu' asta.dap, de aici , dracu' chiar pare negru..

innuenda spunea...

Eu am fost într-o mare inconștiență înseamnă! De revelion, când toată lumea e mai...dispusă, am mers cu metroul la ore târziiii în noapte.

Erau numai astfel de grupuri, care făceau scandal public și se luau de lume pe stradă (bine, nu am văzut violențe!), dar eu am crezut că e doar euforia momentului festiv. :)))

În plus, în cartierul meu favorit, ”les Halles”, am fost sfătuită să nu întârzii la lăsarea serii, dar...am făcut-o!

vreauultimulloc spunea...

Naspa faza m-a umplut de nervi si . Mai ales cand ma uitam la pricajititul ala de 1,5m. Bine zis maimute, era bun un spray paralizant sa ii imprasite putin si apoi vreo 20 de bocanci in gura la fiecare pana strigau dupa ma-sa. Eu in romania nu m-as baga asa de increzator in asa ceva mai ales pe langa casa dar sa prind o faza de asta pe undeva in deplasare mi-as refula toate frustrarile. Dar probabil ca si la ei e ca la noi, dc mergi zilnic cu autobuzul ala maine vin 10 maimute nu 4 si dc nu te razbesc cu mainile goale vor apela si arme albe. Asa ca cel mai bine e sa nu fii tu victima.

innuenda spunea...

Și mie îmi crește tensiunea când văd imaginile astea.Te înțeleg. La ambele capete ale comentariului.

Catalin spunea...

Oooof, de ce a trebuit sa privesc asta?

Stii care-i faza? Din atata frustrare exista rabufniri.
Doar ca in momentul in care revolta se combina cu frica si (mai ales) frica celorlalti calatori din autobuz, rezultatul nu poate fi prea bun.
Nu stiu daca am fost destul de clar. Ideea e ca in cateva dati am atentionat nesimtiti pe RATB. Cand o spuneam pe un ton foarte calm, era relativ ok. Cand se vedea ca sunt nervos, eram la un pas sa-mi iau bataie.

De ce "nervos" si nu "calm"? Pentru ca nu traim intr-o tara (sau lume?) in care respectivii sa fie considerati adevarate anomalii si sa-i ia lumea (mai exact, toata lumea din jur) la misto in situatii de-astea.