luni, 11 aprilie 2011

Friends ultimate list

Dacă ai găsit un om care să-ți corespundă ca prieten (e al dracului de greu, eu încă îmi caut!) consideră-te norocos. Căci prietenii sunt potriviri rare, nu-s toți cei cu care te vezi! Bine, te poți bucura de tot felul de cunoștințe, poți bea cafele până crapă rânza-n tine, te poți tăvăli pe jos de râs în agreabile intersectări cu oameni. A nu avea prieteni nu echivalează cu a fi sociopat. Dar nici a fi sociabil nu echivalează cu a fi prietenul tuturor.

Nu demult, îmi găsisem și eu un astfel de corespondent. Cel mai mult îmi plăcea la el totul. Teza lui era sensibilitatea, iar semnătura, atașamentul subtil. Nu a durat mult, însă, și a căzut tăioasă cenzura liberului arbitru.

Nu mai primisem de ceva vreme vreun semn de viață de la el, când l-am văzut în mulțime. Înconjurat ca un zeu. Aproape aclamat. M-a zărit și așteptam o reacție. Un semn cu mâna, cu capul ori cu ochiul, să știu că între noi e o complicitate mai mult decât între el și oamenii aceia. Dar terța așteptată nu a venit niciodată. Trecusem din rezerva privată a prieteniei în salonul public al cunoștințelor. Din buzunarul de la piept în cel de la spate. Nu aveam decât să mă împing cu gloata pentru un loc mai în față în inima lui. Acum făcea tuturor vechile noastre confidențe.

A trebuit să merg mai departe fără el. Parte pentru că-s mândră, parte pentru că-s înțeleaptă. Știu. Nu-i niciodată ușor să renunți la idealuri, dar uneori, e singura cale de urmat! Am aflat asta ca morală a acelui fapt de viață. Pe prietenul meu ideal l-am eliberat de atașamentul meu pretențios. L-am păstrat, însă, în lista de prieteni de pe Facebook și i-am promis o cafea. Pe care o s-o bem, cine-știe-când, neutri ca două elveții aflate pe hărți paralele.

7 comentarii:

Carla spunea...

Si iata cum schimba facebook-ul vieti si valori... :D

innuenda spunea...

Da, rușine, Dinu Patriciu! :)))

xxl spunea...

:(, :)

innuenda spunea...

xxl, ăsta e emoticonul pentru râsu-plânsu? :D

xxl spunea...

Nu, nu, e plansu-rasu :)

innuenda spunea...

Hahaha, foarte corect! Cum de mi-a scăpat?! :D

motanes spunea...

Oameni... N-avem cum să nu dezamăgim.