luni, 2 aprilie 2012

Sunt vintage-dependentă de tine

Sunt dependentă de tine. De m-ai putea vedea cum devin un oraș cu toate luminile stinse, când te-ndepărtezi! Cum gelozia își fermentează atunci pigmentul verde în tâmpla mea, acoperindu-mă, precum cearșafurile mobila unei case nelocuite!

Sunt dependentă de tine. Însă nu-n sensul frecventării obsesive. Nu în sensul în care pălește amocul, când vrei cu orice preț, întocmai și chiar atunci. Sunt matur-dependentă de tine. Ba nu, sunt vintage-dependentă de tine. Ancestral dependentă. În felul vinului vechi, al dantelei, în felul vinilurilor și al iubirii dintotdeauna. Cu tine în viața mea mă simt o cunoscătoare. Iar orgasmele-mi urcă toate din precambrian.

Sunt dependentă de tine oriunde ai fi, numai să fii. În sensul marilor prietenii, care-ți esențializează nevoia apropierii de semeni, reducând-o la metafizica existenței ei.

Sunt dependentă de tine cu cerul și cu pământul meu. Nu în sensul în care fiindu-mi, mă întregești, ci în acela în care, dacă n-ai fi, m-ai aneantiza.

Sunt dependentă de tine. Și tu o știi. Mi-a spus-o scara de sfoară care-ți iese din buzunarul de la piept de câte ori te apleci peste gândurile mele, plutind în derivă după furtuni interioare.

Sunt dependentă de tine, dar nu te bizui pe asta.

11 comentarii:

nuclearrr spunea...

Esti vintage-incantatoare, adica "eterna":)

innuenda spunea...

Nu pot să răspund la asta, Nuclearrr. O să tac. Dar înțeleg că ți-a plăcut postarea :)

Marian S spunea...

Mă ştiu o cămăruţă de cuvinte
În rafturi şi cutii orânduite
Cuvinte vechi, de vremuri prăfuite
Cuvinte noi, de azi venite-n minte.

Şi mi-am făcut aici atelier
Unde croiesc şi cos în mare taină
Din vorbe vechi şi noi câte o haină
Celor ce au sau celor ce nu-mi cer.

Zadarnic haine cum nu se văzură
Încerc să-ţi dăruiesc, sunt prea sărac
Cum aş dori nicicând n-am să te-mbrac
N-am pentru tine vorbe pe măsură.

Aş vrea să fac o haină pentru tine
S-o-ncep în zori, s-o termin pe înnoptate
Să ţi-o croiesc în ritmuri delicate
S-o cos în aţă trainică din rime…

PS: nu semnez eu!!!

innuenda spunea...

Mariane, versurile sunt absolut superbe!Cui aparțin?

Marian S spunea...

Autorul versurilor: Sandu Ştefănescu.
Nu prea le-am găsit pe nicăieri, le găseşti doar puse pe muzică.
Iar acum intrăm într-o dilemă: ţie nu prea îţi place compozitorul, eu îl ador. Hai să mă risc:

http://www.youtube.com/watch?v=FBeY8j2hqIc

Nicol spunea...

Excelente textele. Maiastra pana...Bine ai revenit!

innuenda spunea...

Nicole, mă răsfeți! :) Bine te-am găsit!

Anonim spunea...

Recunosc: de multa vreme sunt dependenta de cuvintele tale cu metabolismul perfect...:)anadana

innuenda spunea...

Anadana, vintage-dependentă sau așa...? ;):)))

Marian S spunea...

Suntem ne-vintage dependenţi de scrisul tău.
Fie ca Lumina să-ţi aducă... şi, pe lângă toate acestea, să-ţi readucă cheful de scris.

wolf spunea...

.....buna, astazi sunt in lipsa de ideei, de exprimarii, de "potriviri exacte", desi la cum ai scris probabil nu voi fi niciodata "pregatit" sa comentez sublimul din visele tale.....esti superba.