joi, 7 noiembrie 2013

It’s all about the journey

Am viciul cunoașterii. Morbul aflărilor de orice natură își face de cap în mine, iar eu par să n-am nimic împotrivă. Primesc afurisita cuminecătură a noului fără să mă-ntreb la ce-mi slujește ori până la ce adâncimi îmi coboară.

Sunt atât de împătimită să descopăr, că, uneori, accept și lucruri vechi deghizate. E ca un sex pe roluri, știi că nu e real, dar tot îți face plăcere. Nu știu dacă meteahna vorbește despre un clivaj al celei ce sunt în ceea ce aș putea fi sau dacă fug, doar, de blazarea care pândește-n om ca igrasia într-un perete. Dar în fața unui drum neexplorat sunt ca puricele potcovit cu 99 de ocale de fier, de prin povești. Incredibilă.

Faptul că așteaptă un pas mai încolo atâtea posibilități mă hipnotizează precum o rozetă ce se desface la infinit în irișii mei. Nici nu contează dacă o apuc într-acolo pe calea cea dreaptă sau pe căi greșite. Mă duc întins, orbecăind somnambul după eldoradoul meu : experimentul.

Și chiar dacă, la trezire, voi fi uluită mai ceva ca de-o vedenie cu elefanți roz plăsmuiți de o minte cotropită de drog, știu că va fi meritat. La urma urmei, it’s all about the journey!

5 comentarii:

Camelia spunea...

Injectată cu serul aventurii călătoriei aflării, atât de bine înţeleg tot ce ai scris aici.
Îmi plac drumurile nebătătorite, am o nevoie frenetică de ele, poartă în ele paşi infiniţi.

Adimiraţia mea pentru tine, Innuenda.

innuenda spunea...

Chiar așa cum zci, Camelia, ”poartă în ele pași infiniți”!

Same here!:)

Mircea Popescu spunea...

:D Nici n-ar trebui sa stau de vorba cu cineva atat de "vicios". Te pomenesti ca se ia :D

innuenda spunea...

:)) Nu la tine! Tu ai sigur anticorpii potriviți!

xxlweblog spunea...

Anti ce? :D